Close

Not a member yet? Register now and get started.

lock and key

Sign in to your account.

Account Login

Forgot your password?

Untitled Document

Flora si Fauna locala

TopElemente bio-geografice

Flora

Judetul Caraș-Severin are o floră deosebită, multe specii fiind rare sau declarate monumente ale naturii. Dintre acestea se pot enumera: Zada, Pinul Negru de Banat, (relicvă din era glaciară), Alunul turcesc, Garofița bănățeana, Garofița albă, Bulbuci, Bujorul de pădure, Bujorul de Banat, Măceșul de Beușnița, Păducelul negru, Vișinul turcesc, Iederea albă., Angelica, Urechea ursului, Floarea de colț, Floarea Semenicului, Laleaua pestriță, Narcisa, Stânjenelul, Papucul doamnei, Sângele voinicului, Săbiuța, Brândușa galbenă etc.

Arealul comunei Berzovia se găsește în zona stepei, silvostepei și pădurilor. Pe teritoriul comunei se întâlnesc, atât suprafețe cu vegetație ierboasă, cât ți suprafețe cu vegetație lemnoasă.

Vegetația ierboasă, de stepă și silvostepă, ocupă suprafețe restrânse în Câmpia Gătaiei, unde pajiștile spontane au fost înlocuite de culturi agricole. Suprafețe mici de pajiști sunt alcătuite din asociații de Festuca sulcata, Festuca vvallesiaca, Festuca rubra, Cryosopogon gryllus, Bromus inermis, Poa bulbosa, Stipa capfilata, Stipa penata.

În zonele de deal, pe arealele neocupate de culturi agricole sau paduri, se găsesc pajiști formate din ierburi ca: Trifofium repens (trifoi alb), Trifolium pratense (trifoi roșu), Cynodon dactylon (pirul gras), Plantago major (patlagină), Achilfea millefofium (coada șoricelului), Taraxacum officinale (păpădie), Matricaria chamonifia (mușețel).

În ceea ce privește vegetația lemnoasă, comuna este situată în subzona quercineaelor, reprezentate în lunci și locurile joase de Quercus robur (stejar), pe locurile mai ridicate de Quercus cerris și Quercus frainetto (gărniță) și mai rar, pe locurile cele mai înalte, de Quercus petraea (gorun).

O caracteristică a teritoriutui este dată de prezența, în toate rămașițele de pădure, a unor specii termofile, cu precădere Tilia tomentosa (tei), care ocupă, adesea, suprafețe însemnate.

În zona de câmpie înaltă o prezență familiară este cea a salcâmului (Robinia pseudacacid), crescut spontan sau artificial, sub forma perdelelor de protecție sau a plantațiilor antierozionale.

Alte specii lemnoase spontane sunt Ulmus campestris (ulm), Fraxinus excelsior (frasin), Acer campestre (jugastru), Acer tataricum (arțar tătăresc), Crataegus monogyma (paducel), Prunus spinosa (porumbar) și pe alocuri Corylus avellana (alun).

În Lunca Bârzavei și în apropierea acesteia, precum și a unor brațe ale acesteia, se manifestă o vegetație de tipul zăvoiului, formată în principal din Salix alba (salcie), Salix fragilis (răchita), Salix triandra, Populus alba (plop), Ainus glutinosa (arin negru), Comus sanguinea (sânger). Se remarcă și prezența lianelor între care Echinocystis lobata (Fam. curcubitaceae), Bumulus lupulus (hamei), precum și Calystegia silvestris (volbura), care acoperă, ca o plasă, celelate specii, sugerând, adeseori, impresia de pădure subtropicală, în flora ierboasă predomină plantele hidrofite ca Scirpus maritimus (pipirig) și Phragmites communis (trestie), alături de rogoz și papură.

În pădurea de foioase se mai remarcă prezența unor monumente ale naturii cum sunt Fritillafla meleagris (Laleaua pestriță), și Iris graminea (cașiță), precum și a unei specii, relativ rare, Convallana majalis (lăcrimioara).

Laleaua pestriță și Cașița au fost declarate monumente ale naturii, iar zona in care se găsesc, mai precis Pădurea Berzovia, a fost declarată arie protejată.

Pădurile în această zonă, au un rol important în protecția apelor, a terenurilor, a solurilor, un rol de protecție, climatic, antipoluant, etc.

Fauna

Ca urmare a măsurilor luate de om pentru extinderea suprafețelor agricole, a defrișărilor și a vânatului, în lumea viețuitoarelor s-au produs numeroase schimbări. Totuși se poate încă afirma că fauna zonei este destul de variata și bogată.

În zonele împădurite, fauna este specifică pădurilor de foioase și se întâlnesc: iepurele de câmp (Lepus europeaus), vulpea (Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus carolinensis), viezurele (Mel Jes meles). Dintre păsări se pot enumera: mierla (Turdus torquatus), fazanul (Phasianus colchinus), buha (Buho buho), graurul (Stumus vulgaris), privighetoarea (Luscinia megarhynchos), rândunica (Hirundininae), rața sălbatică.

Mreana (Barbus barbus), cleanul (Leuciseus Cephalusl scobarul (Chondrostoma nasus) reprezintă speciile de pești care se găsesc în râurile din zonă.

TopResurse naturale

Singura resursă naturală a comunei o constitue terenul agricol care ocupă 90% din suprafața comunei.